Premieră «La Vulpea Roşie»

Pusa Roth - Dincolo de curcubeu e lumea

Teatrul Naţional Radiofonic prezintă în premieră absolută La Vulpea Roşie, scenariu radiofonic de Puşa Roth, muzica: Gabriel Bassarabescu, regia artistică: Vasile Manta, cu Delia Nartea în rolul principal, alături de Mircea Albulescu, Cristian Iacob, Constantin Dinulescu, Ion Chelaru, Manuela Ciucur, Alina Teianu, Mihai Niculescu, Eugen Cristea, Ion Arcudeanu. Redactor: Costin Tuchilă. Regia de montaj: Mirela Anton. Producţia şi coloana sonoră: Vasile Manta. Regia de studio: Janina Dicu. Spectacolul va fi prezentat luni 22 martie 2010, la ora 11,00, la barul Hotelului Majestic, în cadrul tradiţionalelor întâlniri „Ne auzim la Majestic”.

La Vulpea Roşie va fi difuzat sâmbătă 27 martie, la ora 23,30, la Radio România Actualităţi.

Pornind de la biografia vestitei Zaraza, cântăreaţă celebră din Bucureştiul interbelic, Puşa Roth a creat o poveste originală, alta decât cea cunoscută, adică dragostea dintre Zaraza şi Cristian Vasile. Aproape nimic din biografia, de altfel sumară şi acoperită de legendă, a Zarazei nu…

Vezi articolul original 478 de cuvinte mai mult

La Vulpea Roşie

Pusa Roth - Dincolo de curcubeu e lumea

Pornind de la biografia vestitei Zaraza, cântăreaţă celebră din Bucureştiul interbelic, Puşa Roth a creat o poveste originală, alta decât cea foarte cunoscută, adică dragostea dintre Zaraza şi Cristian Vasile.

Recreând atmosfera bucureşteană a acelor vremi, autoarea propune un spectacol în cheie modernă, cu muzică originală de Gabriel Bassarabescu. Compozitorul a creat o muzică aparte prin formula melodică, ritmică şi armonică. Aceste cântece au toate atributele unor şlagăre.

La Vulpea Roşie, musical de Puşa Roth şi Gabriel Bassarabescu, este în pregătire la Teatrul Naţional Radiofonic. Premiera va fi programată la Radio România Actualităţi în luna martie. În distribuţie: Delia Nartea (Zaraza), Mircea Albulescu (Conu Iorgu), Cristian Iacob (George Barbu), Constantin Dinulescu (Ştefan), Ion Chelaru (Zane), Manuela Ciucur (Emilia), Alina Teianu (Ioana), Mihai Niculescu (Pianistul), Eugen Cristea (Coregraful), Ion Arcudeanu (Majordomul). Regia artistică: Vasile Manta.

Câteva imagini de la înregistrarea din Studioul T1, 9 februarie 2010

Delia Nartea

Cristian Iacob

Vezi articolul original 28 de cuvinte mai mult

Scena ca o lume

Pusa Roth - Dincolo de curcubeu e lumea

Din experienţele actualei stagiuni: O coproducţie Teatrul Radiofonic – Teatrul „Bacovia”

pusa roth urmuz sambelan la viezuri suprarealism absurd fantastic bizar ileana berlogea teatrul bacau

Oamenii de teatru din întreaga ţară sunt într-o fierbinte goană după soluţii de natură artistică, dar şi financiară, pentru a duce mai departe viaţa artistică.

Coproducţiile între firme particulare şi teatrele subvenţionate au devenit un fapt curent în Capitală, mai puţin obişnuit este însă modul de realizare a coproducţiei dintre Teatrul Naţional Radiofonic şi un colectiv stabil, permanent, din ţară. Şi totuşi, şi această soluţie poate fi benefică pentru ambele colective. O dovadă convingătoare o constituie Şambelan la viezuri de Puşa Roth, numită chiar de autoare „fantezie dramatică după «Pagini bizare» de Urmuz”.

Aducerea pe scenă a ciudatului univers suprarealist, plin de ingeniozitate şi ironie al lui Urmuz, nu este o noutate. Cu câteva stagiuni în urmă, Cătălina Buzoianu ne-a dăruit la Teatrul Ţăndărică un spectacol cu debordantă imaginaţie, în care oamenii şi păpuşile şi-au dat întâlnire într-o îndrăgită…

Vezi articolul original 329 de cuvinte mai mult

«Doctorul zburător» de Molière, traducere şi adaptare de Puşa Roth

Pusa Roth - Dincolo de curcubeu e lumea

pusa-roth-moliere-le-medecin-volant

Clasic prin examinarea şi valorificarea tipologiei umane, clasic prin viziune, totodată Molière, spirit independent, încalcă regulile cu acea superbă candoare, specifică geniilor în plin secol al canoanelor.
Tipuri şi caractere, personaje ale căror nume au devenit substantive comune, sinonime cu tot atâtea trăsături şi comportamente umane, situaţii antologice pentru definirea unei tipologii, replici memorabile, gestică şi mimică pe măsură, toate se regăsesc în multe dintre cele 36 de piese în versuri sau în proză scrise de Molière.
Publicată abia în ediţia de Opere complete din 1819, îngrijită de Viollet-le-Duc, satira Le Médecin volant (Doctorul zburător), jucată la Paris, în 18 aprilie 1659, constituie „un remarcabil exerciţiu de tehnică actoricească; intrări şi ieşiri rapide din scenă, deghizări multiple şi aproape simultane într-un ritm alert.” (Luminiţa Petrulian, Molière, Tartuffe, texte comentate, Bucureşti, Editura Albatros,1987). Titlul pare împrumutat de la Dominique Lanni, iar subiectul de la Edmé Boursault (1638 – 1701)…

Vezi articolul original 996 de cuvinte mai mult