Ipostaze ale iubirii

«Îndrăgostiţi în teatrul lumii.» Interpretează Delia Nartea şi Cristian Iacob. Realizatori: Costin Tuchilă şi Puşa Roth

Spectacolul Îndrăgostiţi în teatrul lumii, realizatori Costin Tuchilă şi Puşa Roth, cu Delia Nartea şi Cristian Iacob în rolurile principale, este cel de-al patrulea dintr-o serie inaugurată în septembrie 2004 de Teatrul Naţional Radiofonic. Aceste eseuri teatrale au fost gândite astfel încât să ofere unor actori importanţi posibilitatea unor recitaluri de substanţă, urmărind fie o temă generoasă, fie tipologia unui personaj sau a unor personaje din dramaturgia universală. S-a început în 26 septembrie 2004 cu Dramele puterii. Cinci personaje în interpretarea actorului Dan Condurache, urmată de Slugi isteţe şi bufoni. Cinci personaje în interpretarea lui Horaţiu Mălăele şi de Peţitoare şi cumetre. Cinci personaje în interpretarea Dorinei Lazăr.
Despre această a patra emisiune, care va avea premiera duminică, 29 mai, ora 19.15, la Radio România Cultural, am stat de vorbă cu cei doi realizatori.

Puşa Roth: „De ce am ales Îndrăgostiţi în teatrul lumii? Simplu, pentru că dacă nu am fi îndrăgostiţi, nu am putea să vorbim despre dragoste. Am ales această temă, aparent uşoară, dar extraordinar de grea în realitate, pentru că a iubi înseamnă a iubi individual, a iubi în felul tău. Există moduri de a iubi, feluri de a gândi despre iubire, şi toate acestea complicate cu felul de a urî, feluri de a dori, cu feluri de a şti, de a vrea. Toate acestea trebuie să aibă un ţel comun, iubirea. Iubirea trebuie să învingă. Am ales cinci texte, total deosebite, pentru că iubirea este deosebită. Vă propunem un exerciţiu de imaginaţie, dacă nu vreţi să scrieţi o piesă despre iubire, măcar jucaţi o piesă despre iubire în propriile voastre iubiri.”

Costin Tuchilă: Îndrăgostiţi în teatrul lumii cred că tratează, poate, cea mai generoasă temă din literatură, din istoria teatrului, din cultura lumii, şi anume cea a cuplului. Am ales cinci fragmente semnificative din: Ciuta de Victor Ion Popa, Bărbierul din Sevilla de Beaumarchais, Pelléas şi Mélisande de Maurice Maeterlinck, Domnişoara Iulia de August Strindberg şi Romeo şi Julieta de William Shakespeare. Cât priveşte distribuţia, alegerea noastră s-a oprit la doi excelenţi actori din generaţia tânără, Delia Nartea de la Teatrul de Comedie şi Cristian Iacob de la Teatrul Mic, care alcătuiesc în viziunea maestrului Cristian Munteanu, care semnează regia acestor eseuri teatrale, şi în viziunea noastră, a realizatorilor, un cuplu sudat cu voci şi temperamente foarte potrivite pentru a interpreta asemenea personaje.”

Bogdan Guţă, „Universul Radio”, serie nouă, nr. 29 (429), 26 mai 2005, p. 9 – 10

Eugène Delacroix, Romeo şi Julieta în faţa mormântului Capuleţilor, 1855

Îndrăgostiţi în teatrul lumii. Delia Nartea şi Cristian Iacob interpretează rolurile: Carmen Anta, Octav Şoimu (Ciuta de V. I. Popa); Rosina, Contele Almaviva (Bărbierul din Sevilla de Beaumarchais); Mélisande, Pelléas (Pelléas şi Mélisande de Maurice Maeterlinck, traducere de Puşa Roth); Domnişoara Iulia, Jean (Domnişoara Iulia de August Strindberg); Julieta, Romeo (Romeo şi Julieta de William Shakespeare). În celelalte roluri: Gabriela Popescu, Ion Chelaru, Costin Enache, Gheorghe Pufulete. Regia de montaj: Dana Lupu şi Radu Verdeş. Regia de studio: Janina Dicu. Regia muzicală: George Marcu. Regia tehnică: Mihnea Chelaru. Regia artistică: Cristian Munteanu. Realizatori: Costin Tuchilă şi Puşa Roth.

Data difuzării în premieră: duminică 29 mai 2005, ora 19.15, Radio România Cultural

Ascultă recitalul Îndrăgostiţi în teatrul lumii joi 25 februarie 2010, la ora 22,30, pe site-ul eteatru.ro

Iubirea – romanul inimii

V-aţi gândit oare ce-ar fi viaţa fără iubire? Răspunsul e unul singur: viaţa ar fi anostă.
Am asistat la Majestic la audiţia unor interesante fragmente din piese celebre având ca principal subiect dragostea. Incitant subiect, bine ales de specialista în traduceri şi dramatizări Puşa Roth. O călătorie prin secole cu ajutorul unor dramaturgi de geniu. Iată ce spun cei mari despre iubire: „A iubi înseamnă a fi plămădit de-a-ntregul din lacrimi şi suspine” (Shakespeare, Cum vă place); „Iubirea nu e decât o comedie între bărbat şi femeie” (Paul Claudel, Cumpăna amiezii); „O plenitudine: nu cerşeşte, ci doreşte” (Tagore în Ultima poezie). Iubirea – „divinitatea cea mai veche” (Platon în Banchetul); „Îngerii o numesc bucurie cerească; diavolii, chin infernal; oamenii – iubire” (Heinrich Heine în Bucuria de a trăi). Iar Pierre Corneille în Cugetări: Iubirea – „tiran ce nu cruţă pe nimeni”. În Nunta lui Figaro, Beaumarchais precizează: Iubirea – „romanul inimii”.

Soprana Mary Garden, interpreta rolului Mélisande la premiera operei Pelléas et Mélisande de Claude Debussy (30 aprilie 1902, Opera Comică din Paris)

În aceasta însorită lună mai a fost binevenita această audiţie cu fragmente din Ciuta de Victor Ion Popa, Bărbierul din Sevilla de Beaumarchais, Pelléas şi Mélisande de Maurice Maeterlinck, Domnişoara Iulia de August Strindberg, Romeo şi Julieta de William Shakespeare. O contribuţie importantă a avut-o şi domnul Costin Tuchilă, care a ales fragmente variate căutând din plecare să elimine monotonia, reuşind cu brio. O traducere în premieră absolută a fost Pelléas şi Mélisande de Maeterlinck. Traducerea a fost splendidă, iar traducătoarea Puşa Roth la mare înălţime. Există o pasiune pentru frumos şi pentru teatru aici la Majestic, ce văd că se extinde cu ajutorul Radiodifuziunii Române.

Mihai Petrovici, „Cronica Română”, sâmbătă 21 mai 2005

Audiţia spectacolului Îndrăgostiţi în teatrul lumii a avut loc luni 16 mai 2005, la ora 11,00, la Hotelul Majestic din Bucureşti.

Ceaikovski, Uvertura-fantezie „Romeo şi Julieta”, op. 64 (I), Leonard Bernstein, New York Philarmonic Orchestra

Ceaikovski, Uvertura-fantezie „Romeo şi Julieta”, op. 64 (II), Leonard Bernstein, New York Philarmonic Orchestra

Întâlniri radiofonice

Argument

„Pentru Îndrăgostiţi în teatrul lumii am ales texte ale marilor dramaturgi. Ecourile favorabile primite de la ascultători ne garantează că eforturile nu sunt în zadar.” – Costin Tuchilă

Delia şi Cristi

Numele Deliei Nartea şi al lui Cristi Iacob au fost rostite de Mihnea Chelaru într-o doară, când proiectul Îndrăgostiţilor prindea contur. Doi actori din tânăra generaţie, cu multă energie, talent şi… partituri studiate acasă. Dacă Mălăele s-a specializat în „slugi isteţe care dirijează intriga, aranjând totul şi păcălindu-i pe toţi”, Dan Condurache e un „monstru oribil şi fără scrupule”, iar Dorina Lazăr – „peţitoarea absolută”, Delia şi Cristi au fost aleşi pentru a reprezenta cuplul „iubirilor gingaşe”. Un cuplu radiofonic bine sudat, care comunică, doi actori care îşi simt firesc intenţiile, cu voci născute una pentru alta, care transmit emoţie şi tensiune. Aşa cum e firesc.

Duminică, la ora 19.15, la România Cultural se difuzează Îndrăgostiţi în teatrul lumii, un recital în doi: Delia Nartea şi Cristi Iacob, cu unele dintre cele mai frumoase dialoguri, al căror subiect e iubirea. Clasicii ai literaturii române şi universale vor fi prezenţi in casele noastre cu fragmente din operele care i-au făcut celebri: V. I. Popa (Ciuta), Beaumarchais (Bărbierul din Sevilla), Maeterlinck (Pelléas şi Mélisande), Strindberg (Domnişoara Iulia), Shakespeare (Romeo şi Julieta). Timp de 88 de minute, actorii vor fi, pe rând, Carmen Anta şi Octav Şoimu, Rosina şi Contele Almaviva, Mélisande şi Pelléas, Iulia şi Jean, Julieta şi Romeo. Costin Tuchilă şi Puşa Roth, iniţiatorii acestui proiect de emisiune radiofonică, au mizat pe voci uşor recognoscibile, care să facă exerciţii de virtuozitate. Criticul de teatru Marina Roman caracteriza aceste emisiuni drept „eseuri teatrale”, luând în calcul atât selecţia riguroasă a textelor bazată pe tipolologii şi teme, cât şi interpretarea realizată cu un singur mijloc de expresie: vocea.

Claudia Dăboveanu, „Jurnalul Naţional”, vineri 27 mai 2005

Virginia Mirea şi misterul feminităţii

Spre deosebire de celelalte, care urmau o idee tematică sau tipologia unui personaj, recitalul Virginiei Mirea propune cinci chipuri ale feminităţii, pe cât posibil diferite: Mirandolina din Hangiţa de Carlo Goldoni, Lady Windermere (Evantaiul doamnei Windermere de Oscar Wilde), Filumena Marturano din piesa lui Eduardo de Filippo, Catarina din Îmblânzirea scorpiei de Shakespeare, Irina din Matca de Marin Sorescu, într-o interpretare pe care nu mă feresc să o numesc excepţională.
Se spune pe bună dreptate ca proba de foc a oricărui scriitor este analiza sufletului feminin. Pe de o parte datorită misterului feminităţii, pe de alta pentru că e atât de greu să aduci mereu ceva în plus pentru a-l dezlega. A trecut o jumătate de mileniu de când Gioconda surâde pe pânza lui Da Vinci şi tot de atâta vreme enigma ei nu se lasă descifrată. Probabil că nu trebuie descifrată, daca această misterioasă compoziţie de sentimente eventual contradictorii este sinonimă, printr-o fericită reducţie, cu feminitatea.

Jan Vermeer van Delft, Fata cu cercel de perlă (Mona Lisa din nord, 1665)

Se crede – şi nu întotdeauna din comoditate – că sufletul feminin este aproape imposibil de pătruns, ca esenţa psihologiei feminine implică o permanentă evadare din tipare, o confruntare cu imprevizibilul, acceptarea schimbării ca o condiţie paradoxală a conservării bogăţiei sufleteşti.
Şi dacă femeia a fost considerată, într-un mod care şi-a dovedit precaritatea, mai conservatoare decât bărbatul, redusă fiind la funcţia casnică, s-a observat cu mai mult sau mai puţin entuziasm, cât de fragilă a fost această convingere. Atributele feminităţii se află, în fond, într-o relaţie pe cât de fină, pe atât de stabilă cu ideea de transformare perenă a lumii.
Dar nu e nici bine, nici util să încercăm să aflăm dacă nuanţelor fără hotar li se poate atribui cadrul limitativ al unor idei, ce ar putea fi şi ele preconcepute. La sfârşitul acestei săptămâni, Teatrul Naţional Radiofonic vă invită să ascultaţi în premieră un recital extraordinar: Chipuri ale feminităţii. Cinci personaje în interpretarea actriţei Virginia Mirea, în regia lui Cristian Munteanu.

Costin Tuchilă, „Cronica Română”, sâmbătă 28 ianuarie 2006

Chipuri ale feminităţii. Cinci personaje în interpretarea actriţei Virginia Mirea. Virginia Mirea interpretează rolurile: Mirandolina (Hangiţa de Carlo Goldoni), Lady Windermere (Evantaiul doamnei Windermere de Oscar Wilde), Filumena Marturano (Filumena Marturano de Eduardo de Filippo, Catarina (Îmblânzirea scorpiei de Shakespeare, Irina (Matca de Marin Sorescu). În celelalte roluri: Dan Condurache, Gabriela Popescu, Cristian Iacob, Petre Moraru, Constantin Dinulescu. Regia de montaj: Bogdan Golovei şi Robert Vasiliţă. Regia de studio: Janina Dicu. Regia muzicală: George Marcu. Regia tehnică: Mihnea Chelaru. Regia artistică: Cristian Munteanu. Realizatori: Costin Tuchilă şi Puşa Roth.
Data difuzării în premieră: duminică 29 ianuarie 2006, ora 19,00, Radio România Cultural.

Ascultă recitalul Chipuri ale feminităţii

Ascultă permanent recitalul Chipuri ale feminităţii pe site-ul eteatru.ro, pagina Colecţii, capitolul Cinci personaje în interpretarea unui actor.

Ascultaţi recitalul Chipuri ale feminităţii duminică 31 ianuarie 2010, la ora 19,00, la Radio România Cultural

cultural.srr.ro

Cinci personaje diferite, un singur actor: Mircea Albulescu

Cinci autori, reprezentând tot atâtea repere ale dramaturgiei româneşti şi universale, cinci piese complet diferite, cinci personaje între care nu se poate face nici o legătură, în fragmente definitorii pentru caracterul lor, un mare actor într-un recital extraordinar: Contraste. Cinci personaje în interpretarea actorului Mircea Albulescu, noua premieră a Teatrului Naţional Radiofonic, în regia lui Cristian Munteanu, realizatori: Costin Tuchilă şi Puşa Roth, care va fi  difuzată mâine, la ora 19.00, la Radio România Cultural. Aceasta este a şasea emisiune dintr-o serie de mare succes. Cele cinci personaje interpretate de Mircea Albulescu sunt tot atâtea posibilitâţi de reliefare a proteismului artistic.
Spre deosebire de celelalte, care urmăreau o temă sau tipologia unui personaj, acum ideea conducătoare este tocmai aceea a contrastelor dintre personaje, idei, situaţii dramatice.

„Cronica Română”, sâmbătă 29 aprilie 2006

Contraste. Cinci personaje în interpretarea actorului Mircea Albulescu. Mircea Albulescu interpretează rolurile: Danton (Danton de Camil Petrescu), Tache Farfuridi (O scrisoare pierdută de I.L. Caragiale), Ivan Petrovici Voiniţki (Unchiul Vanea de A.P. Cehov), Hagi Tudose (Hagi Tudose de B. Şt. Delavrancea), Lear (Regele Lear de William Shakespeare). În celelalte roluri: Dan Condurache, Delia Nartea, Radu Amzulescu, Oana Ştefanescu, Eusebiu Ştefanescu, Petre Lupu, Virginia Mirea, Daniela Ioniţă, Sorin Gheorghiu, Aurelian Georgescu, Gheorghe Pufulete. Regia de montaj: Radu Verdeş, Florina Verdeş, Florin Bădic. Regia de studio: Janina Dicu. Regia muzicală: George Marcu. Regia tehnică: Mihnea Chelaru. Regia artistică: Cristian Munteanu. Realizatori: Costin Tuchilă şi Puşa Roth.
Data difuzării în premieră: 30 aprilie 2006, ora 19,00, Radio România Cultural

Ascultă Contraste pe eteatru.ro, pagina Colecţii, postată permanent

?page_id=6

Adriana Trandafir la Vâlcea

Sâmbătă, 21 aprilie 2007, Biblioteca Judeţeană „Antim Ivireanul” Vâlcea a fost gazda unei acţiuni speciale, întâlnirea publicului vâlcean cu renumita actriţă Adriana Trandafir.

Această manifestare a fost posibilă prin amabilitatea a doi realizatori de emisiuni culturale, Puşa Roth şi Costin Tuchilă.
Publicul a audiat un CD conţinând cinci personaje din diverse piese, interpretate de îndrăgita artistă. Recitalul Lumea ca teatru. Cinci personaje în interpretarea actriţei Adrianei Trandafir (fragmente din Pygmalion de G.B. Shaw, Domnişoara Nastasia de G.M. Zamfirescu, Mama Angheluşa, doftoroaie de V. Alecsandri, O noapte furtunoasă de I.L. Caragiale, Patima de sub ulmi de Eugene O’ Neill) a fost difuzat în premieră în 28 ianuarie 2007 la Teatrul Naţional Radiofonic. Cele cinci ipostaze ilustrează motivul „lumii ca teatru”, în care fiecare om joacă un rol. „Nimic nu este întâmplător, hazardul este o utopie, coincidenţele sunt numai vârful aisbergului.”
Această manifestare se înscrie într-un amplu proiect bazat pe ideea de sintetizare a unei teme frecvente în dramaturgia universală sau pe tipologia unor personaje. Aceste emisiuni au fost programate alternativ cu emisiunile din seria Clasicii dramaturgiei universale, în ultima duminică a lunii, la Radio România Cultural.
Clasicii dramaturgiei universale (realizatori: Puşa Roth, Costin Tuchilă şi Vasile Manta) va împlini în luna noiembrie, anul acesta, zece ani de existenţă (83 de ediţii până acum).
Primul recital actoricesc din seria în care este cuprins şi spectacolul Adrianei Trandafir a fost Dramele puterii. Cinci personaje în interpretarea actorului Dan Condurache (26 septembrie 2004). Cele şapte emisiuni realizate până acum au fiecare specificul ei, conferit de tema aleasă şi de personalitatea actorului. Nu este puţin lucru să interpretezi cinci personaje diferite, într-un recital-maraton, având doar vocea ca mijloc de expresie şi totodată să reuşeşti să te înscrii rigorii cerute de structura unei emisiuni de teatru radiofonic. Au urmat recitalurile Slugi isteţe şi bufoni. Cinci personaje în interpretarea actorului Horaţiu Mălăele (30 ianuarie 2005), Peţitoare şi cumetre. Cinci personaje în interpretarea Dorinei Lazăr (27 martie 2005), Îndrăgostiţi în teatrul lumii, în care personajele au fost interpretate de doi actori din generaţia tânără: Delia Nartea şi Cristian Iacob (29 mai 2005), Chipuri ale feminităţii. Cinci personaje în interpretarea actriţei Virginia Mirea, (29 ianuarie 2006) şi penultimul, Contraste. Cinci personaje interpretate de Mircea Albulescu.
La finalul audiţiei, publicul prezent în sală a putut adresa întrebări actriţei. Am putut descoperi în spatele artistului, un om modest, plin de sensibilitate, cu emoţii puternice şi căruia nu i-a fost teamă să plângă în faţa spectatorilor.
Sperăm, ca şi pe viitor, să fim în prezenţa unor oameni de aceeaşi ţinută morală, de la care avem ce învăţa şi care ridică actul cultural la nivel de artă.

Flori Ghiţă, Pasager, e-revista, nr. 32, 10 mai 2007

Lumea ca teatru. Cinci personaje în interpretarea actriţei Adriana Trandafir. Adriana Trandafir interpretează rolurile Liza Doolittle (Pygmalion de G.B. Shaw) Nastasia (Domnişoara Nastasia de G. M. Zamfirescu), Mama Angheluşa (Mama Angheluşa, doftoroaie de V. Alecsandri), Veta (O noapte furtunoasă de I.L. Caragiale, Abbie Putnam (Patima de sub ulmi de Eugene O’ Neill). În celelalte roluri: Mircea Albulescu, Mihai Dinvale, Mircea Constantinescu, Petre Nicolae, Oana Ştefănescu. Regia de montaj: Radu Verdeş. Regia de studio: Janina Dicu. Muzica originală şi regia muzicală: George Marcu. Regia tehnică: Mihnea Chelaru. Regia artistică: Cristian Munteanu. Realizatori: Costin Tuchilă şi Puşa Roth.
Data difuzării în premieră: 28 ianuarie 2007, ora 19,00, Radio România.

Ascultă Lumea ca teatru

Vezi aici imagini de la audiţia cu public a recitalului Lumea ca teatru, la Biblioteca Judeţeană „Antim Ivireanul” din Râmnicu Vâlcea.

Ascultă permanent Lumea ca teatru pe site-ul eteatru.ro, pagina Colecţii, capitolul Cinci personaje în interpretarea unui actor.

«Regele a murit. Trăiască Regele!»

Regele n-a murit, regele nu moare pentru că, în teatru mai ales, personajul în mantie regală are o istorie complexă, reprezentând o tipologie care iese din cadrele unei epoci sau ale unei opere. Cele cinci ipostaze propuse în spectacolul „Regele a murit. Trăiască Regele!” Cinci personaje în interpretarea actorului Alexandru Repan, al optulea din seria de recitaluri realizate de Costin Tuchilă şi Puşa Roth, nu încearcă nici pe departe să epuizeze o tipologie sau o istorie a personajului, ci să prezinte câteva caractere complet diferite atât din punctul de vedere al psihologiei creaţiei, cât şi al abordării stilistice, roluri foarte potrivite personalităţii artistice a lui Alexandru Repan, care trece cu uşurinţă de la tragic la comic, de la complexitatea psihologică a regelui confruntat cu situaţii-limită la parodie, burlesc şi absurd.

„Regele a murit. Trăiască Regele!” Cinci personaje în interpretarea actorului Alexandru Repan. Alexandru Repan interpretează rolurile Creon (Antigona de Jean Anouilh), Dom’Ubu (Ubu rege de Alfred Jarry), Despot (Despot Vodă de V. Alecsandri), Lear (Regele Lear de William Shakespeare), Bérenger I (Regele moare de Eugen Ionescu). În celelalte roluri: Gabriela Crişu, Crenguţa Hariton, Liliana Pană, Delia Nartea, Daniela Ioniţă, Mircea Constantinescu, Valentin Teodosiu, Ion Haiduc, Gheorghe Pufulete. Regia de montaj: Dana Lupu. Regia de studio: Janina Dicu. Regia tehnică: Robert Vasiliţă. Regia muzicală: George Marcu. Regia artistică: Alexandru Repan. Realizatori: Costin Tuchilă şi Puşa Roth.
Data difuzării în premieră: duminică 28 septembrie 2008, ora 19,00, Radio România Cultural

Ascultă Regele a murit. Trăiască Regele!

Ascultă recitalul Regele a murit. Trăiască regele! duminică 30 mai, la ora 19,00, la Radio România Cultural

 

De la Trigeu la Falstaff: Recital Dorel Vişan

Sir John Falstaff

Trigeu din Pacea de Aristofan, Tartuffe din comedia lui Molière, Woyzeck din drama lui Georg Büchner, Domenico Soriano din Filumena Marturano de Eduardo de Filippo, Falstaff, în fragmente semnificative pentru definirea personajului shakespearean, extrase din Henric al IV-lea. Cinci personaje care întruchipează tipuri distincte, ilustrând tot atâtea caractere şi situaţii existenţiale, într-un veritabil exerciţiu de virtuozitate actoricească: Dimensiunea existenţei. Protagonist: Dorel Vişan. Regia artistică: Vasile Manta. Realizatori: Costin Tuchilă şi Puşa Roth.
Spectacolul face parte din seria de recitaluri lansată de Teatrul Naţional Radiofonic în septembrie 2004.
Dorel Vişan portretizează admirabil personajele de mai sus, cu un amplu registru de nuanţe, identificând totodată specificul stilistic al unui autor şi al unei epoci şi trecând cu mare uşurinţă de la o stare la alta, de la o situaţie existenţială la alta, de la atmosfera parodică, atât de pitorească şi plină de culoare din comedia aristofanescă la satira molierescă, de la drama psihologică din Woyzeck la comicul de situaţii din piesa lui De Filippo şi apoi la tragicomicul personajului Falstaff. În interpretarea sa, Trigeu pare un Don Quijote în mizerie, care aspiră să ajungă la Zeus şi să-i ceară socoteală pentru starea mizerabilă a grecilor, zburând călare pe un cărăbuş. Tartuffe este un joc de aparenţe, în culori subtile, cu o tehnică a persuasiunii exemplară din punct de vedere radiofonic. Umilinţa lui Woyzeck, „cel mai sărac dintre săraci”, personaj care ascunde însă resorturi psihice necunoscute, este jucată cu o tensiune cu totul specială, dând un relief aparte dramei de tip expresionist a lui Büchner. Scena din comedia lui De Filippo devine antologică prin plasticitatea dialogului dintre Filumena şi Domenico Soriano. Graniţa dintre comic şi tragic este foarte elastică, graţie resurselor de expresivitate atât de bogate ale lui Dorel Vişan. În viziunea sa, o lume întreagă pare turnată în Falstaff. Personajul shakespearean este în fond un actor care vrea să epuizeze, râzând grotesc, toate modelele umane.

Tudor Cristian, Amos News, joi 22 ianuarie 2009

12 ianuarie 2009, studioul „Mihai Zirra” al Radiodifuziunii: Dorel Vişan la înregistrarea recitalului Dimensiunea existenţei

Dimensiunea existenţei. Cinci personaje în interpretarea actorului Dorel Vişan. În celelalte roluri: Virginia Mirea, Mihai Constantin, Mircea Constantinescu, Ştefan Velniciuc, Ion Arcudeanu, Delia Nartea, Monica Ghiuţă, Mihai Niculescu, Daniela Ioniţă, Alina Teianu, Gh. Pufulete. Regia de studio: Janina Dicu. Regia tehnică: Mihnea Chelaru. Regia muzicală: George Marcu. Regia artistică: Vasile Manta. Realizatori: Costin Tuchilă şi Puşa Roth.
Data difuzării în premieră: duminică 25 ianuarie 2009, ora 19,00, Radio România Cultural.

Ascultă Dimensiunea existenţei. Cinci personaje în interpretarea actorului Dorel Vişan

«Discurs într-un ciorap»: Dramatizare de Puşa Roth după volumul «Confidenţe fictive» de Nina Cassian

Făcând parte dintr-un lung şir de dramatizări extrem de reuşite realizate de colega noastră Puşa Roth, această premieră absolută va fi difuzată sub genericul Spectacolele serii la Radio România Cultural, duminică, 26 august 2007, ora 19.00.

Trăirea pasională cenzurată de luciditate, vulnerabilitatea sentimentului, o sensibilitate refugiată adesea în joc şi fantezie, anxietatea, absurdul, viziunea sarcastică exprimată uneori în forme suprarealiste caracterizează poezia Ninei Cassian, scriitoare stabilită din 1985 la New York. Un avangardism moderat poate fi identificat în poemele din volumul de debut La scara 1/1 (1947); în altele, Disciplina harfei (1964), Sângele (1967), Ambitus (1969), trăirea intelectuală devine prevalentă, potenţând sentimentul dar fără a ajunge la un livresc excesiv. Loto-poeme (1972), dedicate copiilor, sunt un exerciţiu lingvistic şi imaginar. Poeta inventează cuvinte, cultivând nonsensul şi caricaturalul, cu un rezultat încântător.
Starea poetică este în mod esenţial una muzicală, capacitatea asociativă excepţională conducând-o la inventarea unei limbi personale, vis al tuturor poeţilor: limba spargă, în care combină cuvinte cu sonoritate românească, obţinând efecte poetice noi.
Proza Ninei Cassian este o lungă confesiune la persoana întâi, scrisă în tonul unei sincerităţi „reci”, o proză de introspecţie şi autoanaliză, în care rememorarea trăirilor, tribulaţiile erotice, anotimpurile vieţii, cenzura aşezată de inteligenţa care refuză excesul, melancolia sunt temele predilecte. Apar şi aici motive binecunoscute din poezia Ninei Cassian: marea, florile, vântul, măştile, oglinda etc.
După Confidenţe fictive (1976), Puşa Roth a realizat un scenariu radiofonic cu o compoziţie unitară, creând legăturile necesare care asigură continuitate dramatică între texte şi fragmente de texte din volum. Este o admirabilă confesiune despre aspiraţiile la vârste diferite, imperfecţiune şi efortul de a-ţi asuma lucid propriile gesturi şi trăiri.

Discurs într-un ciorap este un text ideal pentru un recital actoricesc complex, de mare dificultate. Cu o largă paletă expresivă, intrând abil şi eficient în acest joc studiat, Ruxandra Sireteanu face aici un rol excepţional, în regia artistică a lui Vasile Manta, cu muzică originală de George Marcu. Regia de studio: Janina Dicu. Regia tehnică: Mihnea Chelaru.

Costin Tuchilă, „Radio România”, nr. 142 (542), joi 16 august 2007, p. 9

 

Scrisoare de la Nina Cassian

Ascultă Discurs într-un ciorap

Ascultă duminică 29 noiembrie 2009, la ora 19,00, la Radio România Cultural Discurs într-un ciorap cultural.srr.ro

Succese ale teatrului radiofonic românesc: «Albă ca Zăpada», poveste muzicală de Puşa Roth şi Cristian Matei, calificată în Antalya

Albă ca Zapăda, poveste muzicală de Puşa Roth şi Cristian Matei după basmul omonim de Fraţii Grimm, difuzată în 21 mai a.c. la Radio România Actualităţi, în seria „Noapte bună, copii!”, proiect iniţiat de Simona Vasiliu şi Mihnea Chelaru, s-a calificat în finala Concursului de programe radiofonice organizat de RTR Radio (Radioteleviziunea Turcă) şi UER, în cadrul secţiunii de spectacole radiofonice pentru copii, care va avea loc în Antalya, în perioada 24 – 27 octombrie 2007.
Ideea a fost de a oferi micilor ascultători, într-o durată minimă, de zece minute, o versiune concentrată, în versuri, a binecunoscutului basm, reţinând episoadele principale, ceea ce reprezintă fără îndoială o performanţă.

Spectacolul este o mică bijuterie radiofonică. Textul Puşei Roth, de un relief stilistic aparte, se întâlneşte cu muzica inspirată a tânărului compozitor Cristian Matei: refrene cantabile, uşor de reţinut, foarte bine armonizate, laitmotive expresive atât prin conţinutul melodic cât şi prin orchestraţia plină de culoare, fraze muzicale de trecere care susţin eficient atmosfera.
Regia artistică aparţine lui Mihnea Chelaru. Delia Nartea (Albă ca Zăpada), Mihai Dinvale (Povestitorul), Ruxandra Sireteanu (Împărăteasa), Daniela Ioniţă (Oglinda), Cristian Iacob, Eugen Cristea, Bogdan Caragea (Piticii, ultimul şi în rolul Prinţului) interpretează admirabil această poveste muzicală: naturaleţe, sinceritate în exprimarea artistică, personaje bine reliefate prin intonaţie şi timbru şi mai ales muzicalitate.

„Universul Radio”, 18 octombrie 2007

Citeşte aici

Albă ca zăpada, poveste muzicală de Puşa Roth şi Cristian Matei după Fraţii Grimm

pusa-roth-cristian-matei-daniel-orehov-alba-ca-zapada-romana-engleza-noapte-buna-copii

© puşa roth (text), cristian matei (muzică),  daniel orehov (trad. engleză), radio românia

Ascultă Albă ca zăpada

Ascultă în luna noiembrie 2009 Albă ca zăpada pe www.eteatru.ro (v. pag. Program)