,,Jupânul şi altă femeie”

femeia-si-copacul-pusa-roth-jupanul-si-alta-femeie

 

Jupânul a schimbat femeia vindecătoare cu o alta, mai puţin interesată de leacuri, vindecări miraculoase, sfaturi la comandă etc. Femeia cea nouă are alte pasiuni şi alte priorităţi, cum ar fi hăinuţele, jocurile pe calculator, plimbările şi, evident, ieşirile la restaurante, pentru care, evident, jupânul trebuie să plătească, fiindcă e avut – stă în vilă – şi are posibilităţi. El, Jupânul, i-a mărturisit că a fost un om important, cu funcţii importante şi bine plătite, asta doar ca impresie artistică, fiindcă adevărul e altul. Sunt oameni cărora le e ruşine cu viaţa lor, cu realizările lor, care nu se potrivesc cu ceea ce şi-au dorit, dar nu au făcut nimic pentru asta.

 

Femeia cu atitudine de vulpe s-a văzut în vilă, cu maşină la scară şi cu un bărbat dornic să-i satisfacă plăcerile – dacă şi ea se comportă ca o femeie modernă şi fără inhibiţii. A cunoscut-o într-un magazin de materiale de construcţie – ea era într-o altă relaţie ajunsă spre final, pentru că respectivul nu a dorit să o ia de nevastă cu cununie – şi a luat-o Jupânul, a salvat-o de ”soarta crudă” ce i se hărăzise. Originară dintr-un orăşel de la marginea ţării, a dorit să fie doamnă de capitală şi aproape că a reuşit, spun asta pentru că nu şi-a îndeplinit dorinţa de a-şi pune pirostriile pe cap. Chiar şi aşa, după ce s-a instalat confortabil, au început să curgă pretenţiile şi, din femeia dornică să-i facă pe plac jupânului, a ajuns să poruncească.

Îl cunosc pe Jupân de o viaţă, l-am privit cu reală curiozitate, am crezut că va riposta şi-şi va găsi alinarea în altă parte, dar se vede treaba că m-am înşelat, chiar şi în privinţa acestui personaj previzibil în comportament. Recunosc, nu toţi oamenii sunt ca o carte deschisă şi de fiecare dată putem afirma fără să greşim că nebănuite sunt căile Domnului!

Pușa-Roth

Mai 2017

Anunțuri

O ocupaţie veche de când lumea

Pusa Roth - Dincolo de curcubeu e lumea

Recital Dorina Lazăr

Peţitoarele şi cumetrele sunt persoane cu moralitatea pusă în paranteză, care caută profit din exercitarea îndeletnicirilor dragi lor. Ca să fim şi mai aproape de realitatea mileniului al treilea, peţitoarea, codoaşa nelipsită din casele celor cu fete de măritat, ar putea purta genericul de agent matrimonial. În literatură şi în teatru, cumătră înseamnă ţaţă, femeie de mahala, indiferent pe unde sălăşluieşte ea, la oraş sau la sat. Vă veţi întreba pe bună dreptate de ce dintre toate personajele feminine din teatru, realizatorii noii emisiuni, Puşa Roth şi Costin Tuchilă, s-au oprit la aceste două tipuri între care legăturile sunt de domeniul evidenţei. Motivele sunt, bineînţeles, pitorescul lor, bogăţia de culori grase, dar şi rolul lor în instituţia matrimonială. Indiferent de rangul social, bărbaţii trecuţi de prima tinereţe (şi nu numai ei) au neapărată nevoie de asemenea terţe persoane, un fel de avangardă a împlinirii lor casnice. Aceasta…

Vezi articol original 228 de cuvinte mai mult

Femeia şi copacul (III)

Pusa Roth - Dincolo de curcubeu e lumea

copac-rosu-bun

Femeia nu avea prea mulţi prieteni, fiindcă prietenia nu poate fi o legătură oarecare, o întâlnire la o cafea, o bârfă mică, o discuţie în parc despre politică, mâncare, haine, salarii etc. Stătea ca de obicei la fereastră şi privea spre copacul ce se dovedise cel mai fidel ascultător al ei. Nu o mai interesa de mult opiniile celorlalţi care cam cleveteau cum că femeia e cel puţin cu capul în nori. Viaţa, în opinia ei, e doar o sumă de vise, unele sau cele mai multe irealizabile. Dar ce minunat este să visezi la toate lucrurile pe care ai putea să le ai în viaţă! – şopti femeia spre interlocutorul ei. În fond, adăugă ea, toată lumea doreşte ceva! E interzis să visezi? Nici măcar singurătatea nu o mai întrista, fiindcă ajunsese aproape un privilegiu. În ţara asta unde politica se face pe la toate colţurile, unde corupţia face…

Vezi articol original 91 de cuvinte mai mult

„Noi avem nişte oameni care-l bat pe Caragiale de nu se vede”

Pusa Roth - Dincolo de curcubeu e lumea

pusa-roth-d-r-popescu-cronica-de-serban-cionoff-la-vol-prezentul-absent-ars-longa-2013

Cronică de ȘERBAN CIONOFF la volumul Prezentul absent. Pușa Roth în dialog cu Dumitru Radu Popescu

Pe la jumătatea anilor ’60, lumea literară românească a fost zguduită de un mare scandal. Apăruse în revista „Luceafărul” (seria Eugen Barbu) povestirea Leul albastru, scrisă de Dumitru Radu Popescu şi, peste noapte, în „presa de partid şi de stat” au început să curgă valuri de scrisori în care (după tipicurile proletkultismului) cititorii puneau la zid această scriere şi pe autorul ei, care nu reflectă fidel realitatea… Aflând că tirajul revistei urma să fie retras de pe piaţă, câţiva studenţi „de la filologie” au cumpărat exemplarele care se aflau la tonetele de Difuzare a Presei din Piaţa Universităţii. Drept pentru care un tovarăş super-vigilent de la Centrul Universitar de Partid (bineînţeles, azi, anticomunist jurat!) a convocat o şedinţă în care i-a muştruluit straşnic pe făptaşi ca şi pe dascălii lor… lipsiţi de vigilenţă…

Vezi articol original 352 de cuvinte mai mult

De la jocul dragostei și al întâmplării la Marivaux

Pusa Roth - Dincolo de curcubeu e lumea

În timp ce clasicii secolului al XVII-lea preconizau imitarea anticilor pentru a atinge perfecţiunea, Marivaux nu recunoaştea „în nici un gen, în nici o naţiune, în nici un secol, nici maestru, nici model, nici erou.” El „prefera să stea umil, în ultima bancă, lângă micul grup al autorilor originali, decât să se afle, trufaş, în numerosul cârd al imitatorilor.” În jurnalul „Cabinetul filosofului” (1734), Marivaux susţine că visează „la o lume adevărată”, adică la un univers în care fiinţele comunică fără erori şi fără minciună. Întreaga sa operă este o interogaţie asupra posibilităţii de a atinge această transparenţă în viaţa socială, în care el descoperă false aparenţe, vanităţi şi ambiţii. În această lume în care se înfruntă adevărul şi minciuna, câmpul de bătaie este până la urmă limbajul. Marivaux utilizează toate şiretlicurile, subliniind ambiguităţile în mecanica precisă a pieselor sale, dar şi în analiza subtilă din romane

Citește capitolul 

Vezi articol original 29 de cuvinte mai mult

Marivaux: iubiri galante

Pusa Roth - Dincolo de curcubeu e lumea

istoria teatrului universal comedia franceza marivaux

În premieră, la Radio România Cultural

Clasicii dramaturgiei universale

Duminică, 30 iunie 2013, la ora 19.00, la Radio România Cultural, Teatrul Național Radiofonic vă invită să ascultați în premieră emisiunea Marivaux: iubiri galante din seria „Clasicii dramaturgiei universale”. Realizatori: Pușa Roth și Costin Tuchilă.

În timp ce clasicii secolului al XVII-lea preconizau imitarea anticilor pentru a atinge perfecţiunea, Marivaux nu recunoaştea „în nici un gen, în nici o naţiune, în nici un secol, nici maestru, nici model, nici erou.” El „prefera să stea umil, în ultima bancă, lângă micul grup al autorilor originali, decât să se afle, trufaş, în numerosul cârd al imitatorilor.”, scrie teatru de marivauxD’Alembert în Elogiul lui Marivaux (Opere filosofice, istorice și literare, volumul X, Paris, 1805). În jurnalul „Cabinetul filosofului” (1734), Marivaux susţine că visează „la o lume adevărată”, adică la un univers în care fiinţele comunică fără erori şi fără minciună. Întreaga sa operă este o…

Vezi articol original 375 de cuvinte mai mult

August Strindberg: alchimia visului

Pusa Roth - Dincolo de curcubeu e lumea

„Un surâs în mizerie sugerează existența unei speranțe și situația se prezintă altfel decât fără speranță. Așa e drumul. Eu pun numai câteva flori pe el.”

„Meditez astfel la viața mea: este posibil ca toate ororile trăite să-mi fie prezentate ca pe o scenă, permițându-mi astfel să devin dramaturg și să descriu toate stările de suflet și toate situațiile. Dramaturg am fost deja la 20 de ani, dar dacă viața mea ar fi decurs liniștită și fără probleme, n-aș fi avut nimic de descris.”

„Seara, o rază de lumină verde a căzut de la lampă pe pieptul meu, urmărindu-mă peste tot unde mă duceam. Oare va veni lumina pînă la urmă?”

„Când stau liniștit acasă, sunt în pace. Dar când ies puțin printre oameni, începe infernul.”

„Singur, trist, am plâns mult. M-am gândit că viața mea mi-a jucat o farsă plină de cruzime, că își bate joc de sentimentele noastre…

Vezi articol original 318 cuvinte mai mult