Metamorfoză” de Sonia Elvireanu, Premiu de debut

Premiul ,,Călătorul” a fost inaugurat în 2015 de Filiala Alba-Hunedoara a Uniunii Scriitorilor din România pentru debut în roman, prin dispoziţia testamentară a scriitorului Ioan Creţu, traducător, prozator, poet, care a alocat fondurile necesare pentru 10 ediţii. Câştigătorul primei ediţii a fost Daniel Dăian, cu romanul Plimbare cu şobolani. Pentru ediţia a II-a, integrată manifestărilor culturale consacrate Culturii Naţionale din 15 ianuarie 2016, Premiul „Călătorul” a revenit Soniei Elvireanu pentru romanul Metamorfoză (Iași, Editura Ars Longa, 2015).

Numele premiului e dat de titlul romanului scriitorului Ioan Creţu, Călătorul. Următoarele opt ediţii vor fi integrate evenimentelor culturale dedicate Culturii Naţionale din 15 ianuarie, dată apropiată de ziua de naștere a scriitorului Ioan Crețu, 16 ianuarie.  La Casa de Cultură a Sindicatelor din Alba Iulia a avut loc  un eveniment dedicat împlinirii a 166 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu. Cu această ocazie a fost lansată, în prezenţa autorilor-coordonatori și a editorului, antologia Școlile Blajului în pagini memorialistice, coordonată de Ion Buzași și Marcela Ciortea, apărută la Editura ,,Ecou Transilvan” din Cluj-Napoca, reprezentată de Nadia Fărcaș. În cadrul manifestării a fost acordat Premiul „Călătorul” pentru debut în proză, In memoriam Ion Crețu, ediția a II-a. Evenimentul a fost organizat de Consiliul Județean Alba și Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba și a fost moderat de Mioara Pop, directoare a Bibliotecii Județene.

sonia-elvireanu

Sonia Elvireanu

,,Sigur, dacă acceptăm ideea, un tablou este un roman de culori, de sentimente, de vise şi realităţi. Un tablou te poate inspira să scrii o proză, o nuvelă sau chiar un roman, în funcţie de puternica impresie artistică, emoţională, creatoare, asupra privitorului. Acestea nu sunt doar gânduri despre ce s-ar putea întâmpla ci, concret, tabloul lui Gustav Klimt, cel care o întruchipează pe Sonja Knips, femeia în roz, muza inspiratoare a noi creaţii a Soniei Elvireanu, romanul Metamorfoză. Pentru Klimt, portretul Sonjei Knips este un punct de cotitură în creaţia sa portretistică. Acesta deschide seria de portrete care prezintă femei ale societății vieneze. Sonja Knips (1873–1959), născută Freifrau Potier des Echelles, a fost căsătorită cu un magnat industrial, Anton Knips și a fost unul dintre puținele modele aristocratice ale lui Klimt. Romanul de debut al Soniei Elvireanu, proză poetică în esenţă, are un soi de fluiditate nostalgică, în tonalităţi vizuale, aproape cinematografice care provoacă, deopotrivă, linişte şi nelinişte. Liniştea roz şi neliniştea ochilor, exact ca în tabloul ce o înfăţişează pe Sonja Knips alias Elana Roberts, eroina romanului. Descrierea mării sub clar de lună trezeşte aproape firesc dorinţa de a te contopi cu natura. În cazul de faţă putem vorbi despre femeia şi marea, care te duce cu gândul spre muzica lui Debussy, spre reverie, spre spaţii infinite în care se regăsesc toate uimirile lumii: «Singură pe ţărm, privea uimită valurile în frângerea lor continuă, îngrămădind între mătăsuri verzi unduirile curcubeului scăldat în freamătul neliniştit al mării. Cenuşiul lor verzui prelua mişcarea şi o purta departe în larg, acolo unde albastrul spălat de furtună se răsucea în albastrul purificat al cerului, ca un dans la marginea lumii. Aşeză şiruri de scoici pe nisip, împletind cărări colorate pentru zânele speriate ale mării. Se ridicau în şiraguri irizând aerul, săltau peste ape într-o înfrigurată chemare, răspândeau scânteieri printre valuri şi se cufundau în albastrul adânc, cules din larg. Reveneau pe ţărm într-un dans ireal, răsfirând pletele verzi ale algelor prefăcute în fecioare, înfăşurând siluetele lor suple cu străluciri de mărgele. Se împleteau într-un dans feciorelnic, se cufundau şi se zvântau în soare, lunecau sfios în undele tot mai limpezi. Dezmărgineau ţărmul verde cu unduiri albastre, cu trupurile aurii prelinse în nisipuri.»

Femme élégante sur la plage 1885 par Jean Louis Forain 1852_1931

Jean Louis Forain (1852–1931), Femeie elegantă pe plajă,  1885 

Nimic nu este întâmplător pentru că Sonia Elvireanu este legată spiritual de lumea francofonă prin vocaţie şi specializare, fiind profesor de limba franceză, lector universitar, poet, critic, eseist, prozator, traducător. În romanul Soniei Elvireanu putem vorbi despre metamorfoze: cel al tabloului devenit personaj, cel al culorilor ce  urmăresc «sensul luminii», cel al femeii mării devenită prezenţă-umbră în viaţa bărbatului cu chef de vorbă, de ceartă şi cu aplecare spre băutură. Elana este femeia-vis, femeia care trăieşte în jocul dublu al propriului eu. Ea aparţine visului, aparţine lumii, mării, aparţine culorilor lumii, după care îşi redesenează drumul existenţial. Sunetul telefonului, realitatea, semnalul care anunţă moartea, a readus-o în lumea reală, de acolo, de unde mereu evada. Moartea mătuşii, cu care semăna fizic, a devenit pentru Elana motiv de redefinire a existenţei umane, distanţa dintre naştere şi moarte. Mihai Cristescu, salvatorul, iubitul este când realitate, când întruchipare, iar plecarea lui este ca o poveste cu final anunţat. Poveste în poveste, Sebastian Mihăileanu, îndrăgostit iremediabil de Claude Monet, este la rându-i un respiro, un prag, un mic popas spre malul mării, acolo unde Elana primeşte brăţara de scoici. Parisul sau oraşul din vis, cu Sebastian sau cu Alain Tadieux, poate fi doar o închipuire, un alt vis, o metamorfoză sau pur şi simplu o confuzie. Iubiri trecute sau virtuale se zbat în planurile vieţii Elanei, iubiri în vis şi de vis care s-au cuibărit în femeia-tablou, în femeia roz, în femeia ce priveşte lumea de la care aşteaptă răspunsuri. Planuri paralele, planuri în care se intersectează în vis sau în realitate cu prinţi şi prinţese, întoarcere în tunelul timpului, cu femeia în alb, care seamănă izbitor cu femeia în roz, legături de familie ştiute sau imaginate, totul ca nişte piese de domino ce pot fi năruite de mâna nevăzută a întâmplării. Peste aceste întâmplări-metamorfoze, autoarea recompusă în Elana trăieşte momentul revoluţiei ca pe un vis frumos, ca pe o eliberare, aşa cum toată lumea l-a resimţit în acele momente de sânge, lacrimi şi speranţe: «Dictatorul căzuse, lumea era ca în transă. Îşi trăia libertatea pe străzi în neuitatul „Olé, Olé, dictatorul nu mai e”. Valuri de oameni izbucniseră într-un entuziasm pe care nicio împuşcătură nu-l mai putea cenzura. Crăciunul se sărbătorea pentru prima dată în stradă. Răsunau pretutindeni colindele interzise, oamenii se îmbrăţişau cu o bucurie sinceră, afectuoasă, ca între prieteni, deşi nu se cunoşteau.»

Aventurile Elanei, visele ei, durerile, speranţele, iubirile reale sau doar imaginate se petrec între două lumi, între două spaţii geografice, între România şi Franţa, în trecut şi în viitor, pentru că prezentul poate fi vis, prezentul este ca un tren care nu se ştie în ce gară va opri, dacă va opri sau dacă va ajunge la capătul drumului. Aventura vieţii este simbolic legată de tabloul femeii în roz, de povestea de dragoste dintre El-pictorul şi Ea-modelul, sau poate Ea cea din imaginaţia lui. Rămâne tulburătoarea întrebare din final, întrebare care este leit-motivul romanului în care personajele apar şi dispar, ca mai apoi să continue povestea, exact ca în secunda de vis: «Dar eu, eu cine eram? Îmi scrisese în urmă cu foarte mulţi ani că sunt prinţesă adevărată, că descoperise originalul tabloului căruia îi semănam. Nu aflasem mai mult şi nici nu încercasem în absenţa lui. Iarăşi senzaţia aceea veche de vertij ce mă împingea parcă în hăul albastru. Mă ţineam strâns cu mâinile amândouă de balustradă. Auzii ca prin vis vocea lui: „Nu-ţi fie teamă, Elana, sunt cu tine!” Apoi zgomotul apei, lovindu-se de stâncă, ca un plâns înfundat, pe urmă totul se cufundă într‑o tăcere nesfârşită.»” (Întruchipări, prefață de Pușa Roth la romanul Metamorfoze).

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s