Sentimente virtuale

tragedia de la colectiv

Stau în faţa calculatorului şi mă gândesc cum poate un obiect să cuprindă atâta viaţă, atâtea sentimente, atâţia oameni care nici măcar nu se cunosc între ei, şi se iubesc, şi se urăsc, de parcă s-ar afla sub  acelaşi acoperiş. Stau şi mă gândesc cum ar reacţiona toţi aceşti oameni dacă s-ar afla faţă în faţă – e doar un execiţiu de imaginaţie! – după câte şi-au spus în spaţiul virtual. Sigur s-ar întreba ce caută acolo, sigur l-ar întreba pe cel din faţa lui cine este. Este o mare, un ocean de vorbe, de sentimente puse la mezat doar de dragul de a spune ceva, de a se crede important! Nici nu ştiu dacă cineva gândeşte aşa când dă sentinţe, când înjură că cineva, nu are importanţă cine e acela, îşi exprimă o părere. Nu vorbesc despre aceia care categorisesc şi dau sentinţe. Nu. Aceia vor fi prinşi de alţii la fel de categorici ca primii care, la rândul lor, vor proceda identic şi se vor împroşca reciproc, fără să se ştie dacă vreunul are dreptate. Oricum, dreptatea iese cu capul spart de fiecare dată.

Moartea atâtor tineri a tulburat lumea, a distrus vise, a îndurerat familii, moartea venită pe neaşteptate, care şi-a înfipt ghearele şi din pricina lăcomiei, neglijenţei şi haosului care a cuprins această ţară, ţara mea şi a tuturor celor care o iubesc, pentru că ceilalţi sunt de multă vreme apatrizi. Lăcomia nu are ţară, are doar reprezentanţi care să o manipuleze. Da, până şi lăcomia poate fi manipulată, ca să se întindă excesiv! Au venit oamenii politici să-şi arate compasiunea, dar şi indignarea faţă de condiţiile în care au loc asemenea evenimente. Dar ce au făcut ei, oamenii care se prefac că ne conduc, care văd doar atunci când evidenţa nu mai poate fi ascunsă? Îşi văd de treburile lor, că doar pentru asta au fost aleşi. Oamenii simpli, anonimii, s-au încolonat şi s-au dus să doneze sânge pentru a salva vieţi, dar nu am văzut nici un politician, dintre cei care stau zi şi noapte pe la televiziuni, să  doneze o picătură de sânge, fie şi cu prioritate, gest pe care l-am fi acceptat mai uşor decât comentariile inutile. Tot atunci s-a prăbuşit un avion cu peste două sute de oameni la bord, subiect peste care s-a trecut repede. Fiecare cu morţii săi, asta e! Aici nu e vorba de prioritate, ci de faptul că moartea era în curtea noastră! Am văzut pe Facebook multe comentarii, multe întrebări care aşteaptă sau nu un răspuns, dar una m-a tulburat fiindcă era mesajul unei mame care şi-a pierdut copilul în iadul de la Colectiv. Unde a fost Dumnezeu?, întrebarea sfâşietoare a unei mame, a unei fiinţe care nu putea să se adreseze decât milei divine.

Unii oameni, prin faptele lor, prin lăcomie şi corupţie îl cam trimit pe Dumnezeu în exil. Nenorocirea asta nu are legătură cu justiţia divină, are legătură cu oamenii care pentru un euro în plus au ignorat orice pericol. E adevărat că de când ne naştem, ştim că există un capăt al drumului, mai devreme sau mai târziu, dar nu suntem niciodată pregătiţi să acceptăm asta. Cum să acceptăm acest masacru în care au pierit atâtea suflete nevinovate? Cum? Cât despre autorităţile care se plimbă de la un spital la altul, de la o televiziune la alta, ar fi făcut mai bine să se fi plimbat înainte de tragedie prin toate acele lagăre (cum pot fi numite asemenea improvizaţii de prin hrubele Bucureştilor?) şi să ia măsurile necesare. Dar banul e ochiul diavolului, şi aşa că în ţara asta în care corupţia e cuvântul de ordine, se poate întâmpla orice. Dincolo de orice speculaţii, cei vinovaţi trebuie să plătească.  Dar pentru că aceşti politicieni ajunşi în fruntea ţării, prin şmecherii cei mai mulţi şi prin reconversie profesională toţi – că doar nu au fost instruiţi toată viaţa lor să fie oameni politici responsabili! – vor dilua într-atât tragicul accident, încât lumea ostenită, plictisită şi neputincioasă se va retrage, iar ceilalţi îşi vor plânge morţii, mult prea tineri şi prea aspru pedepsiţi.

Pușa Roth

Anunțuri

Un gând despre „Sentimente virtuale

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s