Document și ficțiune: Martori ai istoriei

• Ce s-a întâmplat cu morții Timișoarei nu trebuie uitat niciodată. • Oare mortul meu nu e aici? • Câteodată îţi pare rău că eşti viu. Devii credibil numai după ce mori. Morţii nu deranjează, morţii nu au drept la replică, morţii nu contrazic pe nimeni, morţii nu dau în judecată şi nu cer despăgubiri pentru calomnie sau pentru alte vorbe care pot să aducă prejudicii. • Care dreptate, omule? Care dreptate? Trebuia să existe şi unii ca noi. • Nu ajung atâţia morţi? Voi cine sînteţi, cine v-a ordonat să ne ucideţi? Aceasta e libertatea? Aşa începe democraţia? Probabil că era nevoie de sângele nostru.

Martori ai istoriei, teatru radiofonic serial de Pușa Roth, este un proiect special al Societății Române de Radiodifuziune, dedicat împlinirii a 22 de ani de la Revoluția din decembrie 1989. Cele cinci episoade, în regia artistică a lui Vasile Manta, vor fi difuzate în premieră în zilele de 15, 16, 19, 20, 21 decembrie, la ora 23.00, la Radio România Actualități.

„Am ales cinci subiecte, spune autoarea, cinci momente care mi s-au părut că pot suporta povara ficţiunii, mai ales că există destul de multe semne de întrebare asupra unor evenimente petrecute acum 22 de ani. Pentru acest serial am folosit documente care au fost făcute publice, dar şi declaraţii şi documente care nu au apărut nicăieri până acum.” Într-un limbaj teatral adecvat, expresiv, refăcând atmosfera tensionată, dramatică a acelor zile, elementele de ficțiune potențează reconstituirea documentară a unor momente ale Revoluției din decembrie. O parte dintre personajele cu nume fictive din Martori ai istoriei au identitate reală: „Mulţi dintre interlocutorii mei nu au dorit să apară cu numele reale, de aceea, evident, numele personajelor sunt fictive. Sigur, nu este un lucru obişnuit să ceri unor oameni, mulţi dintre ei greu încercaţi de evenimentele din decembrie ’89, să devine personaje într-o piesă de teatru radiofonic. Nu poţi accepta uşor să devii martorul propriei tale suferinţe! Cred că doar promisiunea fermă a păstrării anonimatului i-a determinat să vorbească.”

Primul episod, Cimitirul uitat, este dedicat Timișoarei, mai exact victimelor ale căror trupuri au dispărut. În al doilea, Uciși în noapte, Pușa Roth are ca punct de plecare declaraţia unui revoluţionar prezent în stradă în noaptea de 21 decembrie 1989, la București. „Istoria – spune Ion Ștefan – trece peste ziua de 21 decembrie foarte uşor, ca peste orice altă zi de iarnă, înainte de Crăciun, uşor însorită. A fost un miting, a fost o represiune, au fost şi ceva morţi şi răniţi şi după aceea noi am erupt către izbăvire şi fericire. Ziua de 21, din punctul meu de vedere, este unul din cele mai mari masacre, pentru că s-a derulat practic de-a lungul a mai puţin de douăzeci şi patru de ore, perioadă în care au fost omorâţi 50 de oameni, 598 au fost răniţi prin împuşcare, înjunghiere şi împunşi de baionete, peste 1000 arestaţi.” În scenariul Pușei Roth, declarația dată de Ion Ștefan în fața procurorului, în anii ’90, reface atmosfera din după-amiaza și noaptea de 21 decembrie 1989, cu baricada de la Inter dar și cu un episod mai puțin cunoscut: „baricada mică” din faţa Magazinului Cocor.


Sibiu mon amour, episodul al treilea, este dedicat celor 800 de oameni deţinuţi în bazinul de înot de la Sibiu, pentru că au fost considerați în mod absurd teroriști. Coșmarul trăit în acele zile a lăsat urme adânci în viața acestor oameni. Treptele puterii este povestea unui fost ofiţer prezent în primele zile ale Revoluţiei la datorie, în sediul fostului Comitet Central, unde a fost învinuit de terorism și arestat. În după-amiaza fierbinte a zilei de 22 decembrie, după plecarea cu elicopterul a cuplului Ceaușescu, în sediul C. C., „rând pe rând a venit un grup care a fost înlocuit de un altul ş.a.m.d. Pentru că trebuia să existe vinovaţi, nu spunem că nu au fost şi vinovaţi, oameni care şi-au făcut datoria au ajuns să fie învinuiţi pentru acte de terorism sau diversiune. Dacă vorbim de terorism, nici acum, după 22 de ani de la Revoluţie, acest subiect nu a fost elucidat pentru marele public.”

Episodul al cincilea, Ultimul zbor, are ca subiect evenimentele de la Aeroportul Otopeni, din dimineața zilei de 23 decembrie 1989, când au fost uciși 48 de elevi de la Școala de subofițeri de la Câmpina. „Supravieţuitor al măcelului de la Aeroport, Max, nume fictiv, s-a retras din Armată şi încearcă de 22 de ani să uite acest episod. Dar cum să uite când nici acum nu are o explicaţie plauzibilă? După 22 de ani a avut puterea să povestească…”

Rememorarea, retrăirea momentelor cumplite devin procedeu de construcție în cele cinci acte teatrale ale Pușei Roth. Copleșitoare prin tensiune și emoție dramatică, această reconstituire impresionează totodată prin autenticitate. Regizorul Vasile Manta, care a realizat și coloana sonoră, a alcătuit o distribuție excelentă, cu o varietate de voci, conferind textului ritmul și atmosfera potrivite, urmând creator elementele de construcție și reliefând detaliile pentru a asigura autenticitatea necesară. Ai într-adevăr impresia că te afli, prin intermediul scenei imaginare a teatrului radiofonic, în locurile în care s-a scris această istorie de foc și sânge.

Actorii au retrăit momentele teribile ale evenimentelor din decembrie ’89. Veți asculta remarcabile interpretări ale personajelor imaginate de Pușa Roth: Mihai Constantin în rolul Colonelului Nicu Stan (Treptele puterii), Dan Aștilean (Ion Ștefan), nuanțând expresiv lunga declarație-rememorare (Uciși în noapte), Mihai Dinvale și Eusebiu Ștefănescu în rolurile celor doi muncitori de la Sibiu, András Demeter, construind cu un registru dramatic foarte bogat și plastic personajul Maximilian (Ultimul zbor), Ruxandra Sireteanu în rolul mamei care și-a pierdut fiul (Cimitirul uitat și Ultimul zbor), Dan Condurache, cu expresia cinică adecvată în rolul colonelului care ordonă calvarul celor 800 de oameni la Sibiu. Rolurile episodice, multe, din acest serial au la rândul lor un relief aparte, ca și scenele în care apare mulțimea de revoluționari, realizate prin mixarea înregistrărilor din studio cu cele selectate din benzile de la Revoluție păstrate în Fonoteca Radioului. Cu sprijinul prof. univ. Mihai Mălaimare, care ne-a pus la dispoziție cu generozitate grupa sa de studenți de la Universitatea „Spiru Haret”, am putut realiza convingător aceste scene dificile.

Costin Tuchilă

În distribuție: Mihai Constantin, Dan Aștilean, Mihai Dinvale, Gelu Nițu, Mircea Constantinescu, Mihai Mălaimare, András Demeter, Ruxandra Sireteanu, Ștefan Velniciuc, Mihai Niculescu, Dan Condurache, Eusebiu Ștefănescu, George Grigore, Orodel Olaru, Șerban Gomoi, Gavril Pătru, Ionuț Kivu, Marius Călugărița, Anca Sigartău, Daniela Ioniță, Virginia Rogin, Gabriela Baciu, Ana Maria Dinculescu, Sorin Dinculescu, Rareș Zimbran. Au participat studenții anului al II-lea Actorie, Facultatea de Arte a Universității „Spiru Haret” din București, prof. univ. Mihai Mălaimare: Mihaela Albu, Ștefania Elvira Antonescu, Alexandra Laura Maria Borodan, Ema Alexandra Done, Alexandru Marian Floroiu, Sebastian Ghiță, Mihai Hurduc, Ana Maria Iordache, Andreea Irina Iosif, Antonio Tadeus Mincă, Narcisa Mitran, Liana Pecican, Georgiana Elena Vrațiu. Documentare: Gheorghe Ivașcu. Regia de montaj: Mirela Anton, Bogdan Golovei, Dana Lupu, Robert Vasiliță, Radu Verdeș. Regia de studio: Janina Dicu. Redactor și producător: Costin Tuchilă. Coloana sonoră și regia artistică: Vasile Manta.

Ascultă Episodul 1: Cimitirul uitat

Ascultă Episodul 2: Uciși în noapte

Ascultă Episodul 3: Sibiu mon amour

Ascultă Episodul 4: Treptele puterii

Ascultă Episodul 5: Ultimul zbor

 Fotografii de la înregistrare

Ștefan Velniciuc, Virginia Rogin, András Demeter, Pușa Roth

Vasile Manta, Costin Tuchilă

  András Demeter, Mihai Constantin

George Grigore, Gelu Nițu, Ștefan Velniciuc, Orodel Olaru

Gavril Pătru, Mihai Constantin

Vasile Manta

Mihai Dinvale

Ștefan Velniciuc

Mihai Constantin, Gelu Nițu, Sorin Dinculescu, George Grigore

Studenți ai prof univ. Mihai Mălaimare

Foto: Radu Verdeș și Alexandru Dolea

Ascultă Interviul serii, invitaţi: Puşa Roth şi Vasile Manta. Realizator: Mihaela Helmis – Radio România Actualități, joi, 15 decembrie 2011

Anunțuri

5 gânduri despre „Document și ficțiune: Martori ai istoriei

  1. doamna de fapt nu ar fi trebuit sa citesc acest articol . Nu mai are farmec fiecare episod in parte asa. Insa numai pentru aceste minunate fotografii nu regret ca am terminat de citit . Astept celelalte 3 episoade care sant sigur ca vor fi la fel de interesante. Succes pe mai departe , dv personal precum si redactiei teatru din cadrul SRR .

  2. Mi-am asumat „riscul”, domnule Rădulescu, dar cred că informaţia n-ar fi completă dacă nu aţi asculta şi celelalte trei episoade. Vă mulţumesc în numele tuturor şi abia aştept opiniile dvs. după ultimul episod.

  3. E greu de sintetizat în câteva cuvinte un fenomen atât de complex. Totuşi câteva gânduri: 1. Felicitari autoarei Puşa Roth pentru aceasta strălucită realizare. 2. O piesa de teatru – document istoric – nu trebuia programata la ora 23 când dorm ascultătorii, nu e pentru „adormit” copiii. 3. Evenimentele de atunci şi-au pierdut şi cuntinuă să îşi piardă credibilitatea în primul rând datorită „revoluţionarilor” care se dovedeşte că au ieşit în stradă nu din convingeri politice ci pentru a obţine profituri şi privilegii. În comparaţie, ilegaliştii comunişti nici n-au visat la aşa avantaje materiale şi morale. Sunt dezgustători. 4. Evoluţia societăţii româneşti nu merge în direcţia sperată atunci; dezamăgire după dezamăgire în toate domeniile…

  4. Vă mulţumesc, domnule Bembea, că aţi ascultat serialul dedicat acestui eveniment dramatic şi, în acelaşi timp, controversat şi dus aproape în derizoriu de nişte oameni care au profitat de Revoluţie. M-am gândit la cei care au murit, la cei care au fost condamnaţi pe nedrept, la cei puţini care au avut curajul să înfrunte gloanţele. Lor le-am dedicat aces serial. Cât despre ora de difuzare, ce să spun? Acolo este locul teatrului serial, stabilit prin grila de programe. Eu va urez Crăciun fericit şi La mulţi ani!

  5. Pingback: Remember: „Martori ai istoriei” de Pușa Roth | Liber sa spun

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s