Un basm neconvenţional: «Spaima zmeilor» de Puşa Roth

Teatrul Naţional Radiofonic prezintă în fiecare duminică, la ora 9.00, pe postul România Actualităţi, piese pentru copii şi adolescenţi, continuând o tradiţie strălucită. Repertoriul bogat, diversitatea de stiluri, abordarea unor scriitori clasici din literatura de gen dar şi a lucrărilor unor autori contemporani reprezintă o modalitate sigură de a-i atrage spre teatru pe cei mai mici ascultători.
Funcţia educativă, formarea gustului artistic într-o lume din ce în ce mai puţin preocupată de acest aspect fundamental, invadată de kitsch, sunt cerinţe îndeplinite exemplar de redacţia de specialitate a Radiodifuziunii. Este notabil faptul că această preocupare se bucură de atenţia cuvenită, audienţa fiind, din câte ştim, ridicată. Cu atât mai mult cu cât teatrul radiofonic reuneşte actori de primă mărime şi are posibilitatea de a realiza montări remarcabile.
Spectacolul modern a părăsit formula tradiţională cu povestitor sau comentator al acţiunii, naraţiunea dramatizată, ceea ce nu înseamnă că accesibilitatea lui în raport cu publicul-ţintă este mai redusă. Recent, am ascultat în premiera scenariul Puşei Roth după basmul lui Ioan Slavici, Spaima zmeilor.
Textul este o interpretare dramatică foarte convingătoare a poveştii pusa-roth-mitologie-romaneasca-calendarul-minervei-ioan-slavici-spaima-zmeilor1fantastice publicate de Slavici în Calendarul Minervei pe anul 1909, o piesă de teatru construită ireproşabil, modern, egală în expresivitate cu modelul sau. Puşa Roth este autoarea unor piese care au reprezentat succese deosebite ale teatrului radiofonic în ultimul ani: Şambelan la viezuri după Pagini bizare de Urmuz, jucată şi pe scenă, la Teatrul Bacovia din Bacău, Roman de Bucureşti, Ringhişpilul (în colaborare cu Leonard Popovici), Mantaua, dramatizare a nuvelei lui Gogol ş.a.
Urmând cu fidelitate amestecul ingenios dintre planul real şi cel fantastic dar şi particularităţile de viziune şi stil ale scriitorului, Puşa Roth a construit această piesă de teatru individualizând pregnant personajele unui basm neconvenţional şi transformându-le în caractere. Fantasticul, elementele supranaturale nu sunt în această poveste clasică din literatura română decât un alt mod de a percepe realitatea, o proiecţie a dorinţei şi, într-un fel, o alegorie socială.
Doi ţărani săraci, Ion şi Maria, se roagă sa aibă un copil. Domnul le dăruieşte câte unul pentru fiecare rugăminte. Convenţia basmului este umanizată, socializată. Între planul sacru şi cel profan diferenţa nu e semnificativă, la fel cum personajele fantastice, zmeii şi „tărâmul celălalt” repetă psihologia ţărănească, semănând până la amănunt cu civilizaţia rurală arhaică. Zmeii par, în viziunea dramaturgului, un fel de „prostul satului”. Ţăranul isteţ îi ridiculizează echilibrând ordinea morală şi socială. Dumnezeu este un bătrân sfătos, care vorbeşte rar, cu ton bonom. Mama zmeilor nu e decât o zgripţuroaică hoaţă, căreia trucurile îi sunt repede dezvăluite.
Identitatea acestei lumi, trecerea subtilă de la planul real la cel fantastic, atmosfera specifică a satului şi „copia” lui, tărâmul de dincolo, au fost conturate foarte expresiv, cu relief stilistic de regizorul artistic Vasile Manta şi regizorul muzical Mihnea Chelaru.

pusa-roth-mitologie-romaneasca-nicolae-grigorescu-ioan-slavici-teatru-radiofonic-zmeu

Nicolae Grigorescu, Car cu boi

A rezultat un spectacol plin de nerv şi culoare, de nuanţe fixate cu îndemânare, condus cu o logică teatrală impecabilă şi beneficiind de un joc actoricesc excelent. În rolul lui Ion, Mihai Constantin a creat un personaj veridic, bine individualizat, trecând cu uşurinţă de la o situaţie la alta.
Fără nici o exagerare în ton, Constantin Codrescu s-a impus prin ritmul şi timbrul vorbirii, atât de potrivite rolului lui Dumnezeu, aşa cum este el conceput în versiunea dramatică a prozei lui Slavici. Deşi tipologia lor este comună, în rolurile lor trei zmei Gelu Niţu, Eugen Cristea, Mircea Constantinescu au nuanţat subtil, cu diferenţe de efect, acelea care fac ca personajele să se reţină. Virginia Mirea (Maria) şi Jeanine Stavarache (Mama zmeilor) au subliniat plastic caracterul personajelor, la reuşita spectacolului contribuind şi vocile de copii folosite eficient de regizor.

C. Eugen, „Cronica Română”, miercuri 24 noiembrie 2004

Citeşte aici

Puşa Roth, Spaima zmeilor, scenariu radiofonic dupa un basm de Ioan Slavici

Ascultă aici

Spaima zmeilor, scenariu radiofonic de Puşa Roth după un basm de Ioan Slavici

difuzor-bunAscultă în luna noiembrie 2009 Spaima zmeilor pe www.eteatru.ro (v. pag. Program)

Ascultă în luna septembrie 2010 Spaima zmeilor pe eteatru.ro

 

***

Citeşte aici

Puşa Roth, Limir-Împărat, scenariu radiofonic după un basm de Ioan Slavici, 2005

pusa roth limir-imparat scenariu radiofonic dupa un basm de ioan slavici

© Puşa Roth, 2005

Ascultă aici

Limir-Împărat

difuzor-bunAscultă în luna noiembrie 2009 Limir-Împărat pe www.eteatru.ro (v. pag. Program)

Ascultă în luna septembrie 2010 Limir-Împărat pe eteatru.ro

 

pusa roth vincent van gogh irisi impresionism capodopera

Vincent van Gogh, Irişi

 

Anunțuri

5 gânduri despre „Un basm neconvenţional: «Spaima zmeilor» de Puşa Roth

  1. Felicitări, Puşa Roth, ce bine că ne mai conduci spre fântâna cu apă vie păzită de Zâna Zorilor. Dulcea, mama mea, mă aduna din risipirea jocului şi îmi citea din cartea cu poveşti. Apoi, mi-am dat seama că nimic nu era întâmplător în lumea basmului, totul era subordonat unei idei purtătoare care te iniţia pentru mai târziu. Că timpul basmului nu mai este o relaţie matematică, ci una a fascinaţiei modelatoare.

  2. Basmul, după părerea mea, te creşte, te căleşte, te iniţiază, îţi deschide ochii , te conduce printr-o lume aparent fantastică, şi este, de ce nu, preludiu pentru viitorul în care vei ajunge ca adult. Mulţumesc frumos!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s