Cartea de teatru: Piese pentru citit după ce au fost de ascultat

Volumul de teatru românesc, cu selecţii de piese ale unui autor, antologii etc., s-au publicat, pusa roth roman de bucuresti eugen comarnescu teatru carte de cititdestule şi înainte de 1990. Dar după această dată am asistat la o adevărată explozie de apariţii de piese de teatru, între permanenţe amintindu-le pe cele de la Editura UNITEXT (mai cu seamă premiate la galele UNITER) sau textele dramatice, de varii facturi, tipărite de revista „Drama” a Uniunii Scriitorilor, condusă de Mircea Ghiţulescu. Oricum, operele create pentru scenă le găsim mai mult în rafturile bibliotecii decât transpuse în spectacole. Un paradox face ca din numeroasele piese publicate, să ajungă în spectacol nu neapărat cele mai valoroase. Există, fără îndoială, o inapetenţă a regizorilor faţă de piesa românească contemporană. Cele care s-au impus, scrise mai ales de tineri autori, le-am găsit, cu precădere, în repertoriile companiilor independente, teatrele instituţionalizate promovându-le cu parcimonie.
Acum avem în faţă un volum de teatru insolit, reunind sub titlul Roman de Bucureşti, câteva piese de Puşa Roth, de fapt scenarii care au stat la baza„ unor spectacole radiofonice, transmise pe canalele Radioului public.
În prefaţa intitulată, nu fără tâlc, Un spectacol aproape total, D.R. Popescu scrie: „Trăind într-o lume a studiourilor radiofonice, o lume tehnicizată, circumscrisă, închisă, dar, în acelaşi timp, deloc paradoxal, deschisă tuturor orizonturilor, tuturor înălţimilor şi depărtărilor, Puşa Roth s-a apropiat de teatrul scris cu sfială, cu încredere în cuvântul imprimat pe hârtie, cu spirit critic şi, nu în ultimul rând, cu o patimă devastatoare”.
Am spus că Puşa Roth, fiind foarte personală în ceea ce scrie, nu are ambiţia originalităţii absolute. Ea ştie bine că „patul lui Procust” la care este supus un scenariu radiofonic este, dincolo de o îngrădire, prilejul pentru autor de a ţine seama şi de a fructifica specificul şi virtuţile unui gen care se bizuie numai pe forţa cuvântului şi a efectelor sonore. Şi pentru că ştie că a dat la iveală scenarii profund valoroase, Puşa Roth nu se sfieşte să le încredinţeze tiparului, chiar dacă unele dintre piesele incluse în volum au ca punct de pornire o operă literară sau un autor celebru, ca Shakespeare de pildă, ori sunt dramatizări ale unor cunoscute pagini de proză. În decursul ultimilor ani am ascultat sub egida Teatrului Naţional Radiofonic câteva din scenariile Puşei Roth, pe care autoarea ni le oferă acum, spre lectură. O lectură care, indiscutabil, are darul să stimuleze imaginaţia cititorului, comparând spectacolul radiofonic cu propria viziune regizorală.
Dacă Roman de Bucureşti, „ comedie de moravuri la moment” sau Ieri după Shakespeare sunt scrieri teatrale profund originale, altele din cele cuprinse în volumul tipărit de Editura Adam în 2005 pornesc de la un pretext literar ori sunt, pur şi simplu, dramatizări după cunoscute, dar nu chiar celebre, lucrări în proză din literatura română şi universală. Despre Şambelan la viezuri, de pildă, un critic opina pe bună dreptate că nu este o dramatizare a prozei lui Urmuz, ci un text care porneşte de la ciudatele personaje şi absurdul întâmplărilor comice din Pagini bizare, fiind „un captivant exerciţiu de imaginaţie”. În ce priveşte excelenta versiune radiofonică după Mantaua de Gogol, aş spune că surmontând puţinătatea dialogurilor din creaţia clasicului rus, Puşa Roth izbuteşte, fără a trăda originalul, dimpotrivă potenţându-i sensurile profunde, să ne sugereze un întreg univers uman şi să ofere partituri generoase interpreţilor. Lucruri similare se pot spune şi despre scenariul ce transformă în act teatral o superbă pagină de proză semnată de D. R. Popescu, Duios Anastasia trecea.
Cele şapte texte dramatice cuprinse în volumul Roman de Bucureşti de Puşa Roth sunt tot atâtea dovezi ale talentului şi, nu mai puţin ale profesionalismului autoarei.

Eugen Comarnescu, „Cronica Română”, 13 martie 2006

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s