Dramele puterii

„Dramele puterii”. Cinci personaje în interpretarea actorului Dan Condurache. Realizatori: Costin Tuchilă şi Puşa Roth

Dorinţa de putere, lupta pentru putere, exercitarea propriu-zisă a puterii pot naşte monştri. Exemplele nu sunt puţine în istorie şi, mai ales, nu sunt puţine în literatura dramatică. Dintre toate genurile, teatrul este cel mai permeabil la această temă, a puterii, dintr-un motiv lesne de înţeles: ea oferă premisele unor conflicte puternice, teatralitatea fiind astfel asigurată. Iar dacă ar trebui să inventariem personajele care o ilustrează, ar rezulta o galerie uriaşă de tipuri şi caractere, de eroi reali sau imaginari care, la prima vedere, sunt prea diferiţi pentru a fi reuniţi într-o singură matcă, oricât de cuprinzătoare. Şi totuşi, există suficiente punţi de legătură între aceste personaje de teatru care trăiesc fascinaţia puterii, indiferent de epocă, de tipurile de conflict, de rezolvarea dramatică, de abordarea stilistică. Iar legătura nu o asigură întotdeauna psihologia lor, care poate fi până la un punct comună, nici faptele abominabile pe care le săvârşesc. Pentru Tudor Vianu, a face tipologia operelor de artă înseamnă a le grupa după „similitudinea structurii lor’’. A face tipologia unui personaj este poate chiar mai complicat, pentru că aici nu structura comună (psihologică, morală, socială) oferă posibilitatea de a pune accentul, ci tocmai diferenţele. Altfel, ar însemna să reducem totul la un tipar, ceea ce ar fi fără îndoială plictisitor.

Sub titlul Dramele puterii, încercăm să vă prezentăm o scurtă sinteză ilustrată prin cinci personaje exponenţiale pentru tipologia în discuţie: Ştefăniţă Vodă din Viforul de Delavrancea, Caligula din piesa lui Albert Camus, Goetz din Diavolul şi bunul Dumnezeu de Jean-Paul Sartre, Arturo Ui din Ascensiunea lui Arturo Ui poate fi oprită de Bertolt Brecht şi Richard al III-lea din tragedia lui Shakespeare.

Goetz von Berlichingen

Fragmentele alese din aceste piese sunt – sperăm noi, realizatorii, Puşa Roth şi Costin Tuchilă – semnificative pentru tipul distinct reprezentat de fiecare dintre aceste personaje şi pentru problematica exprimată prin ele. Sunt forme diferite de a înfăţişa drama puterii şi monstruozitatea pe care ea o generează. Epigon al marelui Ştefan, complexat de gloria postumă a acestuia, Ştefăniţă nu e un mic despot nebun, ci un ins perfid care recurge la acte extreme în lipsa soluţiei politice. Prin împăratul roman Caligula (37–41 d.Hr.), Camus şi-a propus să simbolizeze „«omul absurd», fiinţa lucidă, conştientă de precaritatea condiţiei umane.’’ Dar încercarea lui de a afla logica existenţei şi de a anihila injustiţia se transformă în monstruozitate. „Dacă adevărul lui Caligula – scrie Camus – este de a se revolta împotriva destinului, eroarea sa este de a-i nega pe oameni. Nu poţi distruge totul totul fără să te distrugi pe tine însuţi. […] Este vorba, aşadar, de o tragedie a inteligenţei.’’ Bastardul aventurier Goetz (Goetz von Berlichingen, conducător al războiului ţărănesc din Germania, 1524–1525) este şi el un geniu al răului, prin care Sartre dezbate ideea „inexistenţei binelui şi a răului în cadrul libertăţii absolute a omului.’’ „Dumnezeu a murit”, proclamă Goetz. Diavolul şi Dumnezeu au pentru el aceeaşi valoare. Şeful de gangsteri din Chicago, Arturo Ui, este caricatura lui Hitler, marionetă sinistră şi cinică prin care dramaturgul îşi propune să explice substratul social al ascensiunii Führer-ului. Ducele de Gloucester, devenit Richard al III-lea, concentrează toate trăsăturile odioase în lupta pentru putere, cu o inteligenţă diabolică, fiind cu atât mai monstruos, cu cât e conştient de gravitatea crimelor sale.

Un singur actor, Dan Condurache, va întruchipa radiofonic aceste personaje celebre, în regia lui Cristian Munteanu. Alegerea noastră a fost, credem, întru totul justificată. La vârsta deplinei maturităţi artistice, Dan Condurache are certe disponibilităţi expresive pentru interpretarea acestor tipuri de personaje care ilustrează dramele puterii.

Costin Tuchilă

„Radio România”, nr. 394, 20 – 26 septembrie 2004, p. 9

Dramele puterii. Cinci personaje în interpretarea actorului Dan Condurache. Fragmente din piesele: Viforul de Barbu Ştefănescu Delavrancea, Caligula de Albert Camus, Diavolul şi bunul Dumnezeu de Jean-Paul Sartre, Ascensiunea lui Arturo Ui trebuie oprită de Bertolt Brecht, Richard al III-lea de William Shakespeare. Dan Condurache interpretează rolurile: Ştefăniţă Vodă, Caligula, Goetz, Arturo Ui, Ducele de Gloucester. În celelalte roluri: Constantin Dinulescu, Sorin Gheorghiu, Ion Chelaru, Dumitru Chesa, Petre Moraru, Virginia Mirea, Mihai Dinvale, Irina Mazanitis. Regia de montaj: Dana Lupu şi Robert Vasiliţă. Regia de studio: Janina Dicu. Regia muzicală: George Marcu. Regia tehnică: Mihnea Chelaru. Regia artistică: Cristian Munteanu. Realizatori: Costin Tuchilă şi Puşa Roth.

pusa-roth-costin-tuchila-dramele-puterii-dan-condurache-sartre-brecht-recital-goetz-richard-iii-monstri-caligula

Data difuzării în premieră: duminică 26 septembrie 2004, ora 19,15, Radio România Cultural

Ascultă Dramele puterii

Anunțuri

Un gând despre „Dramele puterii

  1. Pingback: «Din teatrul lumii». Cinci personaje în interpretarea actorului Mircea Constantinescu « Punctul pe cuvant

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s