«Dramele puterii» – audiţie la Majestic

Realizatorii Costin Tuchilă şi Puşa Roth s-au gândit să reunească fragmente dintr-o serie de piese interesante sub titlul de mai sus. Este, cum spunea Costin Tuchilă, o scurtă sinteză ilustrată prin cinci personaje exponenţiale: Ştefăniţă Vodă din Viforul lui Delavrancea, Caligula din piesa lui Albert Camus, Goetz din Diavolul şi bunul Dumnezeu de Jean-Paul Sartre, Arturo Ui din Ascensiunea lui Arturo Ui poate fi oprită de Bertolt Brecht şi Richard al III-lea din tragedia lui Shakespeare.

Sunt cinci puternice personaje în interpretarea unui singur actor: Dan Condurache. Temerară acţiune încheiată cu brio, căci şeful promoţiei de la Casandra, la clasa Octavian Cotescu, s-a străduit şi a izbândit, pot spune, o performanţă precum altadată pe scenă Ştefan Iordache, care a interpretat Regii din Shakespeare, un mare recital căruia îi ducem dorul.

Doamna Puşa Roth a realizat un veritabil eseu teatral construit pe ideea de a sintetiza o temă foarte frecventă în dramaturgia universală. „Dorinţa de putere, lupta pentru putere, exercitarea propriu-zis a puterii, pot naşte monştri. Exemplele nu sunt puţine în istorie şi, mai ales, nu sunt puţine în literatura dramatică. Dintre toate genurile, teatrul este cel mai permeabil la aceasta temă”.

Bine ales Constantin Dinulescu în Luca Arbore. Când eram licean, am fost uluit ascultându-l la radio pe Gh. Ciprian în acest rol. Când spunea replica: „Împrumutaţi-mi lacrimile voastre”, cuvintele lui pătrundeau în suflete; dădea replica tot unui mare actor, Alexandru Critico, care a fost un Ştefăniţă magnific. Interpretarea lui Critico n-a fost egalată. De asemenea, Arturo Ui a fost interpretat splendid de un actor fără nici o zi de studii teatrale: Ştefan Mihăilescu-Brăila, care a fost la mare înălţime în Arturo Ui, un geniu al răului, şef de gangsteri din Chicago, ne apare ca o caricatură a lui Hitler.

Bertolt Brecht

Dan Condurache arată că stăpâneşte bine arta actorului, interpretând fragmente din piesele enunţate, dând un mare examen. De la perfidul Ştefaniţă Vodă, actorul trece cu uşurinţă la Caligula, iar în Arturo Ui a fost la fel de bun la microfon cum a fost Ştefan Iordache pe scenă la Casandra, avându-l partener pe Petrică Dumitrescu. Experimentatul regizor Cristian Munteanu şi-a mai adăugat un trofeu prin acest important recital de actor la microfon. Replicanţii lui Condurache au fost şi ei la înălţime. M-am bucurat auzindu-i vocea (mai puţin stridentă) uitatei Irina Mazanitis (în Lady Anne).

Mihai Petrovici

„Cronica Română”, luni 26 septembrie 2005

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s